Rugăciune neîncetat   

   1 Tesaloniceni 5:17 „Rugați-vă neîncetat”.

   Romani 12:12c. „Stăruiți în rugăciune”!    

Dex explică rugăciune: „Cerere, închinare, mulțumire sau laudă adresată de credincioși lui Dumnezeu, (oral sau în gând) simbol al mărturisirii de credință, de iubire, de nădejde și de dependență de Dumnezeu.”---- Oaa, înțeleg că „rugăciunea” nu este precum a cerși, dă-mi, dă-mi, dă-mi, „rugăciunea” este mult mai mult. Sunt rugăciuni de cerere din imaturitate: ”Tată, Te rog, rezolvă-mi situația asta, Te rog, Doamne, când îmi răspunzi? Doamne, mă rog, am postit, Doamne, Te rog, ascultă-mă... ” Acest copil de Dumnezeu, nu-L cunoaște pe Tatăl, decât din auzite, nu știe cine este el, în Hristos, chiar născut din nou dacă a fost. Iubirea lui pentru Dumnezeu depinde de cum Îl ascultă ori nu-L ascultă pe el Dumnezeu. Nădejdea lui în Dumnezeu întotdeauna se clatină. Depinde de circumstanțe, situații și gândurile lui sunt influențate de mintea lui care nu este și nu se înnoiește cu Evanghelia lui Hristos, ca să ajungă într-o relație de dependență, dragoste și siguranță de Dumnezeu, Tatăl lui.    

Rugăciuni de cerere din maturitatea credinței: Aici este cu totul altfel. Când acești fii de Dumnezeu cer ceva de la Tata, cred că atunci când au cerut, au deja lucrul cerut. Pe ce se bazează? Pe Cuvântul Adevărului așezat în inima și mintea lor. Ex. Matei 7:7. „Cereți și vi se va da. .”; vers 8. „Căci orișicine cere capătă. .” Matei 21:22. „Tot ce veți cere cu credință, prin rugăciune, veți primi.” ---Pe baza acestor dovezi Biblice și multe altele, (te rog, caută-le), aceștia cer și primesc. Apoi închinarea face parte din rugăciunile celui matur în credință, care atunci când se închină nimic nu-l desparte de Tatăl. Duhul lui uman este contopit cu Duhul Domnului, așa încât nimic nu-i separă. Este una cu Hristos și Duhul Lui. Chiar dacă cu picioarele este pe pământ, duhul lui este în cer împreună cu Hristos și Duhul Lui în locurile cerești, în Dumnezeu, la dreapta Tatălui. Parte din „rugăciune” face și -lauda-, atunci când în bucurie, ori în necaz, poți să-L lauzi pe Domnul, cu cântece de laudă, adorare, mulțumire, cu  mintea, cu gândul sau cu vorba. Cu duhul, cu sufletul și cu trupul. Și toate acestea, pe baza rugăciunii și închinării în duh și adevăr și pe baza Adevărului Cuvântului Său. Aceasta se numește „relație”, când nimeni și nimic nu mă desparte de Iubitul inimii mele, Domnul Isus Hristos, Tatăl Luminilor și Duhul Harului, într-o unitate de „una” pentru veșnicie. De ce veșnicie? Pentru că venim ca fii de Dumnezeu, din veșnicie și mergem în veșnicie. Cum? Am fost rânduiți pentru aceasta de dinainte de întemeierea lumii. Am fost în „Taina ascunsă din veșnicii” în Hristos și am rămas acolo, până la împlinirea vremii, când „Taina aceea ascunsă” a fost descoperită, în Hristos și eu și cu tine am crezut și am înviat din moartea adamică, primind „viața”veșnică în Hristos, al doilea și ultimul Adam. Amin!